
Cowboy benzinar în Andalucia
Sunt convins că dacă aș începe să îți povestesc de Andalucia și aș da-o întruna cu plaje și palmieri, ți-ai spune în gând ‘’…bine bine, hai mai taie și uimește-mă cu ceva nou!’’. Dar cum am mai spus, am rămas uimit de Andalucia nu doar din cauza plajelor și imaginilor cu palmieri, ci mai ales pentru faptul că aici am găsit o combinație locuri și lucruri de văzut care te țin în priză aproape tot timpul.
Așa că, dacă îți propui să stai o săptămâna în Andalucia și ai o listă lungă cu obiective de atins, o să te trezești că nu ai văzut nici măcar jumătate din ce ți-ai propus și să nu crezi că obiectivele de vizitat sunt prea departe unele de altele, nici vorbă, doar lista ta este pre lungă și parcă fiecare din obiective este de neratat.

Călătoresc cu motocicleta mea , un R1200GS, la care i-am zis Zebru, nume care vine de la o eroare, dar fiecare dintre noi știe că, de multe ori erorile îți pot aduce multă bucurie în viață, așa cum și Zebru m-a făcut să zâmbesc în fiecare zi dintr-o lună petrecută împreună în Andalucia.
Și cum fiecare motociclist își aseamănă uneori motocicleta cu un cal, mă rog zebro-cal în cazul meu, era absolut normal să fiu atras de un loc, unde parcă ai călătorit în timp pe vremea când calul era într-adevăr la vedere și nu sub capotă, iar bărbații trebuiau în primul rând să aibă un cal ”ca lumea” între picioare și abia apoi își lăsau barba să crească, nu invers.
Asta e, it is what it is!, iar vorba aia, ‘’…alte vremuri!’’, parcă ne urmărește ca un blestem.

Până una alta mânat de curiozitate, dar și de filmele cu cowboy rămase în capul meu de pe vremea copilăriei, m-am îndreptat călare pe Zebru în cea mai mare viteză permisă, către locul unde s-au turnat filmele western ale copilăriei mele. Așteptările au fost mari și ce am găsit aș putea spune că, a fost pe măsura așteptărilor.

Drumul de la Torre de Mar până la locul unde este ‘’Mini Hollywood’’ și ‘’Western Leone’’, poate fi făcut pe cel puțin 3 trasee, dintre care unul este autostrada. Celelalte două trasee sunt incredibil de pitorești și absolut mai potrivite pentru mersul pe motocicletă. Unul din ele este pe coasta Mediteranei și celălalt trece peste un versant al masivului Sierra Nevada, un adevărat spectacol.
Dar ambele trasee o să vi le punem la dispoziție în cazul în care veți apela la serviciul nostru de închiriere de motociclete, sau veți dori să facem un tur împreună.

Am ales să mă duc prima dată în ‘’Western Leone’’, care este cumva mai retras la marginea unui canion și drumul până acolo e neasfaltat pe o porțiune de câteva sute de metri, de parcă vrea să te introducă în atmosfera aia de Western City uitat de timp.
La intrarea pe drumul neasfaltat m-a întâmpinat un cowboy în toată regula cu pistolul în teacă, care mi-a cerut 12 euro taxa de intrare. Culmea e că nu aveam mai mult de 5 euro cash.
Știți ce am am întrebat? ‘’Can I pay by card?’’ ….. acum când scriu rândurile astea îmi vine să râd și să strig în gura mare ‘’ ….băăăă Ioane de la munte, cum naiba ți-ai putut tu închipui că, cowboy-ii poarta POS? ‘’
Se uită cowboy-ul la mine și îmi zice că o să găsesc un POS la Saloon în oraș și să mă duc să plătesc biletul de intrare acolo.
Zic ‘’Thank you!’’ , rușinat fiind de faptul că eram un cowboy fără cash, cardul de credit fiind un dezavantaj rușinos.
Și am ajuns în oraș ….exact că în Wild West, pustiu.
Dau și eu o tură roată cu calul meu Zebru și văd un cowboy pe un cal adevărat și mă iau după el, dar nici nu m-a băgat în seama…. exact ca în Wild West, apoi am început să explorez orașul dacă pot să zic așa.
Bineînțeles că prima dată am fost la bancă să văd dacă pot să scot ceva bani de pe card, dar cred că cineva a furat bancomatul înaintea mea, așa că, am pornit către Saloon.

Acolo am constatat că barmanii erau rupți de beți și ocupați să facă poze cu un cuplu de francezi, care nu știu ce naiba au înțeles ei din toată treaba asta cu western-ul, dar după câteva clipe am văzut-o pe ea făcându-i poze lui, în timp ce se spânzura. Oare în mintea ei strigă de bucurie că e în sfârșit liberă, de-i face atâtea poze? No shit!
Doamnelor dacă vreți să scăpați de domni, aici e locul, o vor face cu zâmbetul pe buze, la spânzurătoare.
Dar dincolo de imaginea macabră a francezului spânzurat, vă pot spune că m-am simțit ca un copil scăpat într-o jucărie cât un orășel din Wild West și m-am bucurat de fiecare clipă.
Desigur este și un loc super fain de făcut poze și la ora respectivă eram 3 turiști în tot orașul. După cum bine vedeți și în filmulețul de pe youtube.
După ce am mai dat vreo două ture cu drona, iar cowboy-ul de serviciu rupt de beat fiind și el, încerca să o împuște și nu o nimerea nicicum, am încălecat pe Zebru și am plecat în celălalt Western City, adică la Mini Hollywood.
Aici lucrurile stăteau mult mai ‘’comercial’’, parcare , intrare cu cod de bare, plata cu card, eh … back în 2021.
Mini Hollywood este un parc tematic ‘’Wild West’’ care are practic de toate, inclusiv bancomat, dar nu la bancă, că am fost și acolo și era în faliment.
Mi-a plăcut tare mult faptul că la anumite ore erau prezentate tot felul de scenete cu actori și cascadori spre deliciul audienței și mai ales al copiilor.
Am avut chiar un sentiment de bucurie că sunt atât de mulți copii adunați să vadă și ei pe viu poveștile cu cowboy în loc sa stea toată ziua cu nasul bagat in vreo tabletă sau telefon și de data asta nu am fost deranjat că mi se tot băgau în față camerei. Ba mai mult, nu i-am zis niciunuia printre dinți ‘’Mă copile meri’ la mă-ta!’’ . Deci toată lumea fericită.
În final l-am recuperat pe Nicu, aaaa am uitat să va spun că am fost cu Nicu, care s-a pierdut în labirintul cuștilor de la un fel de grădina zoologică, de la marginea orășelului. Deci l-am recuperat și ne-am băgat în birtul principal unde am râs bine că alți 3 români își făceau și ei poză după poză tocmai lângă noi. Am cucerit lumea fraților! Glumesc, nu-i de ras 🙁 .
Intrarea la Mini Hollywood a fost 22 de euro, dar a meritat.
Am plecat din ‘’deșertul’’ Wild West al Andaluciei călare pe Zebru al meu, cu un sentiment fain, după o zi în care fiecare kilometru și fiecare moment a fost un câștig și mi-am adus aminte de o pagină de Facebook cu un nume fain Andalucia te quiero! ….
Chiar așa tu Andalucia, te quiero!
P.S.
Dacă vrei să te dai cu motocicleta sau să te plimbi cu mașina prin Andalucia, în tur organizat sau chiar tur privat, poți face asta fără să faci credit la bancă, pentru că acum ne ocupăm noi de asta.
Fie îți poți trimite motocicleta cu noi la garajul nostru pe timpul iernii și poți zbura să te plimbi de câte ori vrei, iarna fiind destul de lungă la noi, iar prețurile zborurilor sunt foarte mici.
Fie poți închiria o motocicletă de la noi, garantat la cel mai mic preț de pe piață.
Nu te îngrijora de cazare, tot noi administrăm și Timax Holiday Home, deci simte-te că acasă! Tu ia-ți biletul că de restul ne ocupăm noi!
P.S.*
Urmărește-ne, o să urmeze 2 ture în Maroc unde poți veni alături de noi.
Bem o cafea?
După ce am început să îmi povestesc aventurile pe acest blog, spre surpriza mea am fost invitat deseori la o cafea plină de povești, de către unii din cititorii mei. Mi-a făcut întotdeauna plăcere să le răspund la întrebări și spre bucuria mea cu unii dintre ei am făcut câteva trasee împreună.
O cafea pentru un călător înseamnă mult și aici nu e vorba doar de valoarea materială a celor 10 lei, ci e ceva mult mai important. E încurajarea pe care o transmiți, atunci când îi dai de înțeles Exploratorului, că dorești să își continue aventura.
Dacă ți-au plăcut poveștile aventurilor mele, accept cu drag o cafea, la care abia aștept să îți spun mai multe și vom călătorii împreună.
Scanează codul de mai jos sau folosește linkul și îți promit că va fi o cafea de neuitat.
https://revolut.me/titusworld
….si cu siguranță o să vă sun înapoi să vă mulțumesc 😉
Leave a Reply