Unii vorbesc despre curajul de a pleca într-o astfel de călătorie. Eu le spun că e vorba numai de curajul de a face primul pas, iar cel mai mare necunoscut nu este locul străin înspre care te îndrepți, ci reacția pe care o ai tu atunci când vei ajunge acolo. Dacă vei ajunge până la capăt, vei deveni foarte puternic.
   Am pornit singur la drum, dar de cele mai multe ori am fost înconjurat de oameni ca mine și acolo departe în mijlocul pustiului, nu mai contează cine ești și ce ai făcut, ci contează ce știi și cum te comporți, lucru care pentru mine a devenit atât de pregnant, încât chiar și în ziua de azi cred în asta cu stăruință. Dar, în același timp mă simt foarte bine cu mine însumi și am ajuns să iubesc călătoriile de unul singur.
   Categoric m-am întors alt om. Lucruri care altădată mă stresau, azi mă fac să zâmbesc, iar când îmi e greu mă gândesc la momentul în care mi-am rupt piciorul în Bolivia. Aia e greu! În plus de asta, m-am întors mult mai tânăr și cu multă poftă de viață.
   Dacă trebuia să fac ceva mai bine? Da, trebuia să fac călătoria asta de multă vreme și să nu-l fac pe copilul din mine să aștepte atât. Acum e un copil împlinit!
Vă doresc călătorii memorabile, pentru că amintirile din ele, sunt cea mai mare avere a voastră!